Esarfe cu imprimeuri | Pro sau contra ?

Ce parere aveti despre esaerfele cu diferse imprimeuri? Pro sau contra? V-am cerut parerea, iar cateva dintre voi mi-ati spus ca le preferati iar altele ati spus ca sunt foarte incarcate daca tinuta nu este simpla.

Esarfa este un accesoriu care, dupa parerea mea, nu ar trebui sa ne lipseasca din dressing, fie simpla, fie cu modele, fie colorata. Intr-un anotimp ca toamna, ele sunt accesoriul perfect care ne completeaza tinuta sau care ne-o face mai indrazneata, mai fashion.

Eu una prefer orice model de esarfa, atata timp cat merge in ton cu restul tinutei, de exemplu putem purta o esarfa cu animal print de culoare maro, sau orice alta culoare(maro-cea mai des intalnita), iar restul tinutei sa fie complet simpla. Eu prefer ca pe sub esarfa sa port un lant mai lung care sa se asorteze.

d0aec7261d63c06d9b9152ce2b0ab985_h_large

Si cum mai sunt 2 zile pana incepe scoala si iarasi trebuie sa purtam vesnica uniforma , cel putin unele licee, o putem asorta cu o esarfa chic ca sa mai schimbe putin din infatisarea posomorata a uniformei .

Am pregatit o gramada de articole pentru voi pentru urmatoarele saptamani dar inca mai am de lucru la ele, asa ca mi-am facut timp sa postez si acest articol cu toate ca as fii vrut sa pun niste poze cu mine, dar pe saptamana viitoare sigurat vor fii !

Asa ca nu mai ramane decat sa va spun succes in prima zi de scoala si sa aveti parte de un an scolar cat mai bun si ne vedem saptamana viitoare pe blog, pana atunci see you on instagram . Kisses !!! :*

tumblr_m0oodpGveJ1r4oulao1_500_large

tumblr_ldktx6JLuR1qf7ikto1_r1_500_large tumblr_lr178yT94I1qhx18co1_500_large  tumblr_m1x293b17y1qe7uc3o1_500_large

tumblr_m8elyzjqc51qeiww8o1_500_large

  y_large

Advertisements

New shop opening !!! | DEHA

Hello fetelorrr !

Mi-a fost dor sa scriu pe blog pentru voi, dar am avut niste probleme personale, unele stiti asa ca acuma am revenit in forta ! Am pregatit pentru voi un articol , mai mult pentru aradence, care o sa va placa cu siguranta. S-a deschis un nou magazin in  Arad, unul foarte cool si fashion, cu articole pentru party, sport si casual.

Da, cu unele am mai vorbit si v-am mai spus si v-am raspuns la intrebari, este vorba de magazinul nou care s-a deschis langa Teatru DEHA. Eu cu inca doua prietene foarte bune: Racz Alexandra si Lazar Alexandra, am fost chemate sa prezentam cateva din hnainele lor cand va fii marea deschidere. Eram foarte incantate, mai ales ca noi 3 mereu ne-am inteles foarte bine si nu ne-am mai vazut de ceva timp.

Cel mai frumos la acest magazin italian este ca draga noastra romanca Madalina Ghenea este imaginea acestui magazin si italienii se mandresc cu ea.

In curand o sa va prezint un articol despre un nou magazin din Arad, defapt nu este chiar nou dar va fii ceva mai complex “Ellis Luxury Ceremony” by Eli Laslean.

New look post tonight on blog ! See you on instagram ! Kisses ! :*

b4

b2 b3  blog

b5 

b6  

DSC_0319 [800x600]

Miss Fashion & Second Place | Prom Night 04.11.2011

Faceam astazi curat prin lucruri si am gasit o panglica.. O panglica care este destul de mica pentru cate amintiri imi aduce. O panglica care mi-a dat cele mai mari emotii pana atunci din viata mea si la care pot sa spun ca nu ma asteptam sa o primesc. Este vorba de Balul Bobocilor, de care imi aduc aminte mereu cu drag, si mereu imi lipsesc acele momente in care aveam emotii, si habar nu aveam ce se intampla cu mine pe scena, traiam un vis.

 

Sa o iau de la inceput.. Eram clasa a9a, iar elevii de a12a, se plimbau prin clasele bobocilor sa isi caute participanti la renumitul Bal al Bobocilor. Ma tot gandeam daca sa ma duc sau nu la preselectii,ma gandea ca o sa imi fie frica.. Intr-adevar, la preselectii am avut cele mai mari emotii, avand in vedere ca erau cam toti organizatorii in sala de sport si ne analizau din cap pana in picioare. Va dati seama ce presiune puneau pe noi nu ? Dansam cate 4 fete, si se uitau 20 de oameni la noi.. Un sentiment mai mult decat ciudat. In fine, am trecut si peste preselectii, mama a fost foarte bucuroasa cand i-am spus ca am avut curajul sa ma duc, si au urmat repetitiile. Unde am avut cei mai bun coregrafi, Maura si Dorian, care au avut foarte multa rabdare cu noi si le admir acest lucru, pentru ca nu este usor sa lucri cu 10 perechi.

 

Eu am avut niste peripetii la participarea la bal. Fiind inalta, imi gaseam greu partener, iar baietii nu prea vroiau sa participe la bal din anumite motive, ba nu stiu sa danseze, ba li rusine, ba .. gaseau ei ceva. Si cam asa, am schimbat eu pe 3 parteneri, primul avand un accident la picior. Nu a fost din vina mea ! :)) Toata lumea spunea ca le rup picioarele, pentru ca, culmea si al doilea si-a rupt piciorul la scoala cand se juca fotbal.  Si cam asa, am fost putin demoralizata, pentru ca nu imi gaseam partener nicicum.. Mi-au spus sa imi caut din alte clase mai mari, dar desigur, majoritatea aveau treburi dupa scoala si nu prea vroiau sa mai participe la bal, asa ca organizatorii s-au gandit si mi-au gasit un partener.  Un organizator, care era dansator si ne ajuta mai mereu cu repetitiile. Si am trecut si peste acest pas.

 

Cand imi amintesc, mi se face pielea de gaina, si ma gandeam atunci .. Oare cum va fii seara de 4 noiembrie ? Tot la asta ma gandeam, si tot se apropria aceea vineri, tot mai emotionant era totul in jurul nostru, si parca cum trecea timpul mai repede asa ne atasam mai mult unii de altii. Si nu ne-a venit sa credem cum au trecut 2 luni asa de repede, in care in fiecare zi ne intalneam in sala de sport sa repetam, uneori si in weekend… Rareori , mai mult ne odihneam. In fiecare zi terminam cam pe la 5-6 repetitiile, si bineinteles ca mai mergeam si la un suc dupaia ca sa putem face haz de necaz de oboseala noastra. Am avut cei mai tari organizatori ! Chiar daca profesorii spuneau ca sunt cei mai nebuni si nu stiu sa se organizeze, nu a fost asa, au fost foarte organizati si pusi la punct si au avut autoritate asupra noastra.

 

A fost cea mai frumoasa seara din viata mea.. Cand stiam ca este vineri, si noi suntem la teatru sa avem repetitia finala, si ceilalti erau la scoala, unii pregatind pancarte si slogane pentru cei care veneau sa ii sustina, altii stand in banca si asteptand sa se termine orele sa mearga acasa sa se pregateasca . Doamne, ce amintiri, ce nebunie era acea zi de vineri.. Coafor, machiaj, repetitii.. Dar au meritat stresul si emotiile. Cu cateva minute inainte sa inceapa specatocul, era cea mai mare nebunie, cand trebuia sa fim toti la locuri, sa  intram pe scena din public, si sa dansam . Si am inceput cu cel mai emotionant dans si cel mai elegant.. Valsul.  Daca ar fii sa vorbesc despre tot ce s-a intamplat pe scena sau in spatele scenei, cred ca nu m-as mai opri. “Aaa, am uitat sa mai zic…” . Multe peripetii, foarte multe, pe atunci ne enervau peripetiile alea, dar acuma cand ma gandesc, sau cand ne gandim ce frumos a iesit balul, nu mai conteaza ce a fost sau ce s-a intamplat ( ma refer la peripetii).

 

 

Au fost si unele probe foarte emotionante, in care imi tremurau foarte tare picioarele, desi incercam sa ma controlez.. Dar este normal acest lucru. Cel mai tare mi-a fost frica, sa spun asa, la proba de impresionare pentru ca a trebuit sa dansez singura. Am avut o coregrafie simpla, dar o melodie care spune multe si era perfecta pentru “intrarea” mea in liceu(TNT-Ani de liceu). Inca rad cand ma gandesc ca imi era frica sa dansez in fata a multor oameni, pentru ca la urma, m-am simtit foarte bine si in largul meu.

 

Dupa bal… Cred ca cel mai mult am regretat ca s-a terminat. Deja ne-am obisnuit ca in fiecare zi de la 2-3 sa mergem in sala de sport, sa ne gandim cine aduce boxe, sa ne gandim cum sa plecam de la ultima ora(fiind desen sau muzica) , sau mai stiu eu ce alte lucruri care desi nu erau treaba noastra, vroiam sa ne implicam cat mai mult, sa fim si noi maturi. Si ca de fiecare data, dupa munca vine si rasplata, asa ca organizatorii ne-au dus intr-o mini excursie timp de un weekend la Moneasa, o statiune de langa Arad, unde ne-am distrat pe cinste, mai ales cu proful de mate :)). Si cum nimic nu este perfect, si acolo am avut o gramada de peripetii, si placute si neplacute, dar stiti cum este ” Ce a fost la Moneasa, ramane la Moneasa”.

 

Si uite asa mi-am adus eu aminte acuma, pentru a nu stiu cata oara de balul meu, si de momentele petrecute pe scena si la repetitii. Ca sa nu mai spun ca si acuma simt emotia cand m-au anuntat ca am luat locul doi , sau chiar Miss Fashion, care pe mine ma reprezinta foarte mult si le multumesc organizatorilor pentru premiile acordate si pentru ca au avut foarte multa rabdare cu noi si ne-au invatat multe lucururi. Acuma, ne despart multe.. Distanta, varsta, si multe altele. Dar la vremea noastra , cand vom fii si generatia noastra organizatori, le-am promis ca o sa ii chemam la bal . Desi mai sunt mai putin de 2 ani pana atunci .

 

Si daca tot mi-am amintit toate acestea, m-am uitat si peste poze si filmare, si v-am pregatit niste poze, foarte putine, desi mi-a fost greu sa aleg ca au fost prea multe poze cu prea multe amintiri. Balul bobocilor a fost si va ramane cea mai frumoasa amintire din liceu .

 

1  295742_285864271434953_100000341481315_1033114_1324574966_n  bal DSC_0455-800x6001 hahaha

bal 3 _12_